Ce este somnul ?

Somnul este o funcție vitală a organismului, la fel ca respirația, digestia și imunitatea. De asemenea, el joacă un rol esențial în starea noastră de bine din timpul zilei. Un somn adecvat reaprovizionează organismul cu energie și are efecte benefice asupra sănătății fizice și mintale. Oamenii își petrec aproape o treime din viață dormind și este bine stabilit că somnul este crucial pentru buna funcționare a multor funcții biologice: dezvoltare, memorie și învățare, metabolism, imunitate etc.

Cu toate acestea, o mare parte din populație suferă de diverse tulburări de somn. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la consecințele acestor tulburări asupra sănătății populației în general. Cercetătorii studiază asocierea acestora cu diverse patologii, încercând în același timp să înțeleagă ce anume determină calitatea sau durata somnului. 

Rolul somnului în viața cotidiană

• Restaurarea fizică
  În timpul somnului, corpul se reface și se regenerează. Celulele se restabilesc iar sistemul imunitar se întărește, ajutându-l să combată infecțiile.
• Consolidarea memoriei și învățării
  În timpul somnului, creierul procesează informațiile învățate în timpul zilei, întărind conexiunile neuronale și îmbunătățind abilitatea de a învăța și de a memora.
• Menținerea sănătății mintale
  Lipsa de somn poate duce la probleme de dispoziție, cum ar fi iritabilitatea, depresia și anxietatea. Somnul ajută la gestionarea emoțiilor, reducând stresul și îmbunătățind capacitatea de a face față provocărilor zilnice.
• Îmbunătățiea funcțiilor cognitive
  Somnul ajută la îmbunătățirea atenției, concentrației, raționamentului și luării deciziilor. Somnul insuficient poate duce la scăderea performanței în activitățile zilnice.
• Detoxifierea creierului
  În timpul somnului, creierul elimină deșeurile și toxinele acumulate în timpul zilei. Acest proces ajută la prevenirea acumulării de proteine toxice care pot duce la boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
• Îmbunătățirea performaței fizice
  Somnul permite recuperarea musculară și restabilirea resurselor energetice, ceea ce îmbunătățește performanța fizică și reduce riscul de accidentări.

Ce se întâmplă în corpul nostru în timpul somnului?

Pe măsură ce somnul se adâncește, activitatea creierului și principalele funcții de bază încetinesc treptat:

• Pulsul și respirația încetinesc: în faza de somn ușor, temperatura corpului scade pentru a recupera energia cheltuită în timpul de veghe. Acest lucru contribuie la relaxarea organismului.
• Tensiunea arterială și tonusul muscular încetinesc: tensiunea arterială scade cu 20%. Abia în primele ore ale dimineții tensiunea arterială revine treptat la normal.
• Temperatura corpului scade: corpul pierde 1 - 2 grade atunci când doarme. Această modificare se datorează scăderii activității metabolice.
• Hormonii se reglează: hormonii tiroidieni, hormonul de creștere și melatonina, sunt produși în timpul perioadei de repaus, în special la adormire și în primele ore de somn. Producția maximă de hormoni tiroidieni are loc între orele 1 și 3 dimineața.
• Funcția renală se adaptează la ritmul mai lent al organismului: nivelurile de sodiu, potasiu și
  calciu din urină scad, astfel încât mergem la baie mai rar (sau deloc) în timpul nopții.
  
  Activitatea creierului variază de mai multe ori în timpul somnului, în funcție de fazele somnului. În somnul profund, activitatea este redusă pentru a ne relaxa iar în somnul REM crește pentru a ne consolida memoria și învățarea. De asemenea, această activitate ne permite să visăm și ne facilitează trezirea.

Etapele și fazele de somn

Somnul este format din 4 - 6 cicluri de somn, fiecare dintre acestea durând aproximativ 90 de minute la adulți. Fiecare ciclu de somn cuprinde mai multe faze: somnul lent (somn ușor sau profund), apoi somnul REM. La sfârșitul fiecărui ciclu, poate exista o trezire scurtă, urmată de un nou ciclu de somn sau uneori, de o trezire completă. Somnul profund cu unde lente este mai recuperator; este mai abundent în primele 3 sau 4 ore de la adormire decât în a doua jumătate a
nopții de somn.

Somnul lent: organismul își reîncarcă bateriile. În timpul somnului lent, corpul și creierul sunt în repaus. Activitatea cerebrală și tonusul muscular scad, în timp ce organismul se reîncarcă pentru a se pregăti de ziua următoare. Tot în această fază se sintetizează hormonul de creștere, cunoscut și sub numele de somatotropină, un hormon care favorizează creșterea la copii, dar care este util și
pe tot parcursul vieții, în special pentru repararea țesuturilor.

Somnul REM: corpul este în repaus, dar creierul este treaz. Acesta este tărâmul viselor: dacă observați pe cineva în timpul somnului REM, veți putea să-i vedeți ochii mișcându-se. Această fază joacă un rol important în învățare și în memoria pe termen lung și ne permite să ne „punem dosarele în ordine”.

Acesta este motivul pentru care copiii sunt adesea sfătuiți să citească o lecție înainte de a merge la culcare, pentru a-i ajuta să și-o amintească mai bine în dimineața următoare.

Așadar, somnul joacă multe roluri pentru organismul nostru, pe lângă cel evident de a ne odihni corpul și mintea.

De cât somn avem nevoie?

Necesarul de somn variază de la o persoană la alta și se modifică pe parcursul vieții. Majoritatea adulților, inclusiv persoanele în vârstă, au nevoie de 7 - 8 ore de somn în fiecare noapte. Copiii, pe de altă parte, au nevoi diferite în funcție de vârsta lor.

Specialistii americani de la Fundația Națională de Somn din SUA (organizație americană de cercetare a somnului) oferă o grilă de referință, menită să determine necesarul de somn în funcție de vârsta persoanei. Această grilă este un simplu etalon, fără a ține cont de specificul fiecărui individ.

Privarea de somn pe termen lung aduce cu sine consecințe nefaste. Reducerea somnului cu doar o oră poate afecta concentrarea în ziua următoare și încetini timpul de reacție. Studiile au arătat că, atunci când oamenii sunt lipsiți de somn, sunt mai predispuși să ia decizii greșite și să-și asume mai multe riscuri. Acest lucru poate duce la performanțe slabe la locul de muncă sau la școală.

Sfaturi pentru un somn sănătos

Fie că suferiți de o tulburare a somnului sau pur și simplu aveți probleme de somn în condiții de stres, o bună igienă a somnului vă poate ajuta să vă bucurați de un somn odihnitor. Conceptul de igienă a somnului se bazează pe adoptarea anumitor măsuri logice care pot contribui la un somn odihnitor.

Fundația Națională de Somn din SUA recomandă cîțiva pași simpli pentru o bună igienă a
somnului. 

Dacă te simți constant obosit sau epuizat dimineața iar tulburările tale de somn sunt persistente, te afectează semnificativ sau sunt însoțite de alte simptome de natură psihologică (precum anxietatea, depresia sau stresul cronic), este recomandat să te adresezi unui psiholog sau unui specialist în sănătate mentală.

La final, vă invităm să explorați interviul nostru cu Psihologul din cadrul Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie - Ana-Maria MIHĂILA, care ne va oferi o perspectivă detaliată asupra importanței somnului pentru sănătatea mentală și fizică. În cadrul discuției, veți descoperi de ce somnul este esențial pentru echilibrul nostru general. Astfel veți înțelege mai bine impactul profund pe care somnul îl are asupra bunăstării noastre.