Autor: Victoria CONDREA, doctorandă în psihologie


ABSTRACT

Evoluția și dezvoltarea umanității, în ultimele decenii, pe fundalul modernizării tehnologice și al inovațiilor prezice facilitarea multidimensională a condițiilor de viață ale omului. Însă, în mod paradoxal, creșterea confortului material duce spre o scădere a confortului psihologic ca urmare a incapacității organismului de a se adapta schimbărilor amețitor de rapide. După secole și milenii de evoluție lentă, această incapacitate poate deveni un promotor al stresului acut și cronic. Certarea și-a propus să elucideze relația dintre factorul de personalitate ostilitate, care este caracterizat printr-un nivel de stres cronic, și comportamentul alimentar. Am constatat că există o asociere semnificativă dintre gradul de ostilitate și mai multe comportamnete alimentare precum ar fi: prezența furiei în cazul înfometării, pofta de mâncare permanentă, autorecompensa prin mâncare gustoasă, vina după consumarea unui produs nesănătos, alegerea mâncării în funcție de gust sau proprietăți nutritive și abuz alimentar pe fon de stres.

 

Cuvinte cheie: ostilitate, stres, comportament alimentar, compensare.

Raportul integral al cercetării poate fi accesat AICI


Autorul cercetării: Emilia VOROBIOV

 

ABSTRACT

Am investigat dacă nivelul sentimentului de singurătate are efecte asupra comportamentului alimentar. Am constatat că subiecții cu un nivel scăzut de singurătate au deprinderi alimentare mai sănătoase față de indivizii cu un nivel înalt al sentimentului de singurătate. Persoanele cu un sentiment scăzut de singurătate au un mecanism mai eficient în reglarea nevoilor alimentare, însă oamenii cu nivel înalt de singurătate folosesc alimentele ca mecanism de coping în detrimentul relațiilor sociale echilibrate și afective. Rezultatele noastre au arătat că nivelul sentimentului de singurătatea influențează comportamentul și gesturile alimentare.

 

Cuvinte cheie: singurătate, sentiment de singurătate, comportament alimentar, tulburări alimentare, relații sociale




Raportul integral al cercetării poate fi accesat AICI

Read More

Coordonatorul cercetării: Ștefan Popov

Egipa de cercetare: Tatiana Mendes, Emilia Vorobiov, Ruxandra Șterbeț Nadiana Roșca

 

Obiectivele cercetării:

Identificarea tiparelor comportamentale și reacțiilor emoționale în timpul crizei epidemiologice.

Identificarea grupurilor vulnerabile emoțional în fața crizei epidemiologice. 

Determinarea gradului de conștientizare și responsabilitate privind protecția și prevenirea infecției, precum și gradul de îngrijorare și alte consecințe psihoemoționale în funcție de gen, vârstă și vulnerabilitate la rău și boală.

Elaborarea recomandărilor psihologice privind o gestionare mai eficientă a climatului psiho-emoțional la nivel social. 

 

Metoda cercetării:

Cercetarea este realizată cu ajutorul unui chestionar online format din 14 întrebări, dintre care 2 întrebări conțin date despre sex și vârstă, iar alte 12 întrebări reflectă investigarea consecințelor emoționale ale crizei epidemiologice ale infecției COVID-19 și metodele de protecție și prevenire a infecției.  Alte 5 întrebări suplimentare măsoară schema cognitivă cu privire la vulnerabilitate la rău și boală și fac parte din chestionarul SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG - FORMA SCURTA 3 (YSQ-S3) 

Eșantion: 225 (bărbați-172, femei-53)

Perioada chestionării: 23-30 martie, 2020

Raportul cercetării poate fi accesat AICI